Emiluș este un bărbat de înălțime medie – cel puțin așa crede el – ajuns într-o înaltă funcție de stat. Alții spun că nu este altceva decât un pitic cu pretenții și că i-ar mai trebui vreo treizeci de centimetri în înălțime ca să se considere un tip de înălțime medie. Emiluș este complexat din cauza înălțimii și ar face orice (dacă-i dă voie Șefu’) ca să capete cei treizeci de centimetri care îi lipsesc. Seară de seară se roagă la îngerașul lui păzitor, sperând că într-o zi acesta îi va îndeplini cel mai arzător vis. Până atunci, Emiluș merge zilnic la serviciu și notează într-un carnețel cu coperți portocalii atât cele mai importante evenimente ale zilei cât și frustrările-i personale.
Ora 10.08: În sfârșit m-a salutat paznicul de la poartă. Când am intrat se uita în jos după o monedă de 5000. Așa m-a văzut și pe mine. Mi-a zis: „Să trăiți șefu’“, ceea ce este destul de nasol, pentru că Șefu’ este doar unul. Mă gândesc să nu fi fost pus special de ăștia de la PSD ca să mă compromită. Dacă Șefu’ află că ăsta mi s-a adresat așa, îmi face scandal. Este foarte sensibil când vine vorba de șefie. Nuți, care-l cunoaște cel mai bine ne-a recomandat să nu folosim acest apelativ decât atunci când ne adresăm doar lui. Doar unul este Șefu’ și nu trebuie să cădem în păcatul de a ne închina la șefi falși. Mai nasol este că mi-a făcut plăcere când portarul mi s-a adresat cu șefu’. Trebuie să mă autoeduc să nu îmi mai placă să mi se spună și mie șefu’, să urăsc să mi se spună șefu’. O să repet în gând că nu îmi place, altfel cine știe în ce belele mai intru.
Ora 10.10: Oare cum o fi să fii Șefu’? Doamne ferește! Era să cad în ispită. Încă o dată. Doamne ferește, să nu cumva să îmi treacă prin cap să fiu de-adevăratelea șef la partid sau, mai rău, să-mi doresc să candidez la președinția contra lui Șefu’. Doamne ferește! Nu vreau să îmi facă plăcere să mi se spună Șefu’ și nici nu vreau în locul lui Șefu’.
Ora 10.25: Piei ispită! Tot ce sunt, sunt datorită lui Șefu’. Nu vreau ă îmi facă plăcere să mi se spună Șefu’ și nici nu vreau în locul lui Șefu’. Tot ce sunt, sunt datorită Șefului. Nu vreau să îmi facă plăcere să mi se spună Șe…..
Ora 10.45: M-a sunat Kati de la învățământ. Cică azi are negociere cu sindicatele pentru salarii și cică ăia vor să fiu și eu de față la discuții, când se întâlnesc. Nu am chef. M-a invitat și Nuți la la un târg de turism și vreau să merg cu ea. Nu vreau să merg la negocieri cu sindicaliștii! Vreau să merg la turism! Acolo nu trebuie să le promit salarii și primesc și o mulțime de pliante, brelocuri și pixuri. Mă gândesc să-l trimit pe Pogea la sindicate. Doar el ține banii. Să se descurce. Eu vreau să merg cu Nuți, poate vine și Șefu’.
Ora 10.05: Okkcccoooo… Iar îmi vine gândul rău. Nu vreau să îmi facă plăcere să mi se spună Șefu’ și nici nu vreau locul lui Șefu’. Tot ce sunt, sunt datorită lui Șefu’. Nu vreau să îmi facă plăcere să mi se spună Șefu’ și nici nu vreau locul lui Șefu’. Tot ce sunt, sunt datorită lui Șefu’. Piei ispită nu mă mai încerca!!! Nu vreau să îmi placă să …..
Ora 11.18: M-a sunat Șefu’. A aflat că aseară am fost la sala de sport și am făcut gimnastică. A văzut aseară la, revista presei, poze cu mine la sală, în tabloide. Era supărat tare și m-a certat. Că țara este în criză și eu mă duc să îmi afișez mușchii, ca să mă vadă toate pițipoancele cum trag de fiare. Că Geoană și Antonescu au crescut în sondaje iar pe mine mă interesează doar să trag de fiare. Că doar el muncește. Că, de ce merg la sală? Mi-am pus în cap să arat mai bine ca el? Vreau să le impresionez pe Nuți și pe Monica când ne întâlnim la ședințe ? Că să îmi intre bine în cap că sunt fetele lui și nu am voie nici să mă uit la ele. Că ce ori mi s-a urcat puterea la cap și vreau să-i iau locul? Dacă nu încetez, are el grijă de mine. M-a amenințat că mă trimite în Bucovina la Flutur să mă închidă într-o mănăstire. Iar în locul meu îl aduce pe Stolo. Din nou.
Ora 12.30: Abia acum a închis Șefu’ telefonul. Cine m-o fi pus să merg la sală? Are dreptate, n-am nici un motiv să arat mai bine ca el. Doar el m-a făcut ceea ce sunt. Dacă fără să-mi dau seama mi-o fi trecut prin cap să le impresionez pe fete, pe Nuți și pe Monica? Bine că nu mi-a zis nimic de paznicul de dimineață care m-a salutat așa cum numai pe el trebuie să-l salute.
Ora 12.33: Dacă subconștientul meu lucrează, împotriva voinței mele, ca să-i iau locul lui Șefu’. Să știi că așa este și de aia m-am simțit bine când mi-a spus paznicul „Să trăiți șe…ptiu drace să nu mai repet. Iar mă încearcă ispita! Doamne ferește de gânduri haine!
Ora 12.35: Acum că m-a certat Șefu’ nu mai am nici un chef să mă duc la târgul de turism cu Nuți. Nici nu cred că este bine. Poate se uită din nou la televizor și ne vede împreună. După aia îl ia din nou capul și îmi face scandal. Mai bine o sun pe Kati și merg cu ea la profesori.
Ora 12.35 și 30 de secunde: Nu vreau să mă duc nici cu Kati. Îl trimit pe Pogea. Să le vorbească el că și așa nimeni nu înțelege nimic din ce vorbește el. Cred că de aia merg toate lucrurile prost la finanțe, pentru că nu-l înțelege nimeni. Îl trimit pe el să vorbească și să le deseneze la tablă scheme și deficite. Dacă avem noroc poate îi apucă pe profesori somnul și uită să mai ceară lefuri mărite. Îl sun.
Ora 12.40: Pogea nu vrea să se ducă. Mi-a închis telefonul în nas. Cică are treabă cu Fondul Monetar. Nu știu ce scrisoare trebuie să le trimită. Crede că mă duce de nas, că numai el se pricepe la finanțe. S-o fi pricepând el, dar eu sunt mai bun la trimis scrisori așa că nu mă duce. Și sunt și superiorul lui (ptiu ispită era să zic șeful lui). L-am pus la punct. Scurt. Că nici măcar nu este finanțist. E inginer. Și dacă vreau îl înlocuiesc oricând vreau, dacă este de acord și Șefu’. De când au început ăștia cu concedierile la Galați și Pitești găsești ingineri pe toate drumurile. Iau unul și îl pun pe locul lui Pogea. Să vedem ce mai zice.
Ora 12.42: L-am sunat iarăși pe Pogea. I-am dat ordin să nu trimită nici o scrisoare la FMI ci doar o telegramă. E mai puțin de scris și ajunge mai repede. Face telegrama în două minute, trimite curierul la Poștă, s-o transmită iar el se ducă la negocieri cu Kati. A vrut să început să îngaime ceva dar nu l-am lăsat. I-am închis și eu telefonul în nas.
Ora 12.45: Ce bine mă simt că i-am tras-o lui Pogea. Doar sunt șef… iar mă ia ispita. Doamne ferește! Nu vreau să îmi facă plăcere să mi se spună Șefu’ și nici nu vreau locul lui Șefu’. Tot ce sunt, sunt datorită lui Șefu’. Nu vreau să îmi facă plăcere să mi se spună Șefu’ și nici nu vreau locul lui Șefu’. Tot ce sunt, sunt datorită lui Șefu’. Nu îmi face plăcere să…..
Ora 13.05: Sunt nervos. Mereu se întâmplă așa când mă ceartă Șefu’. Devin agitat și nervos și simt nevoia să mă descarc. Înainte mă luam de PSD, de Geoană, de Iliescu. Acum însă nu mai pot pentru că suntem în coaliție. Ce mă fac? Nu pot să țip la secretare pentru că vor râde din nou de mine. Le-am auzit când ziceau că sunt mic și caraghios și că le pufnește râsul când mă enervez și țip la ele. Și doar sunt un bărbat de înălțime medie.
Ora 13.30: Mă tot gândesc pe cine să îmi descarc nervii. Pe cine oare?
Ora 13.46: Mi-a venit o idee…
Ora 14.47: La ora 17.00 am convocat presa pentru o declarație. Îi înjur pe Tăriceanu și pe liberali și mă liniștesc. Mama lor azi și mâine de bandiți. Să vadă ei ce le fac.
Ora 15.00: Oare ce-o fi fost în capul meu când am convocat presa la ora 17.00? Ce fac până atunci? Trebuia să-i chem pe ziariști mai devreme. Am găsit…
Ora 15.01: Sunt un bărbat de înălțime medie. Sunt un bărbat de înălțime medie. Sunt un bărbat de înălțime medie. Sunt un bărbat de înăl…
Ora 17.30: Am ținut declarația de presă și în loc să mă calmez, m-am enervat și mai rău. Nici nu i-a interesat ce am spus de Tăriceanu. Toți voiau să știe de planul anticriză. A naibii ziaristă! Cât a putut să mă înfurie… Cum să mă întrebe ce fac toată ziua la birou și de ce nu am fost la negocierile cu profesorii. Ce sunt eu de vină că Pogea n-a reușit să-i adoarmă și au cerut salarii mărite cu 50%?
Ora 17.45: Sunt foarte nervos și nu mai am pe cine să îmi descarc nervii. Toți au plecat acasă.
Ora 18.43: Am fost în biroul lui Nemirschi. Nu era nimeni așa că am intrat și i-am călcat laptopul în picioare, ca să mă calmez. E de la PSD, nu de-a nostru. De altfel, am șters toate urmele și am luat resturile cu mine. Le arunc în Dâmbovița, în drum spre casă. Mâine spun la presă că au intrat hoții și i l-au furat. Acum am motive să-l dau afară și pe paznicul care mi-a zis, azi dimineață „să trăiți șefu’!“.
Ora 18.48: Am încheiat și pe ziua de azi. Plec.
Ora 18.49: Să nu uit… Sunt un bărbat de înălțime medie și nu îmi place să mi se spună Șefu’. Șefu’ este unul singur iar eu sunt ceea ce sunt doar datorită lui. Sunt un bărbat de înălțime medie și nu îmi place să mi se spună Șefu’. Șefu’ este unul singur iar eu sunt ceea ce sunt doar datorită lui. Sunt un bărbat de înălțime medie și nu îmi place să mi se spună Șefu’. Șefu’ este unul singur iar eu sun…..
(VA URMA)
Aici puteți citi episodul precedent.
NOTĂ: Acesta este un pamflet. Drept urmare, până la apariția noilor coduri ale justiției nu vă deranjați să mă chemați în instanță. După aia mai vedem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu