De ce nu-l cred pe Băsescu

Nu pot să-l cred pe Traian Băsescu atunci când declară că fratele său este o victimă a unor indivizi fără scrupule care încearcă să-i compromită candidatura la Preşedinţie pentru că:

1. Ne-a minţit de mult prea multe ori, începând din momentul în care şi-a lansat candidatura, în 2004, lăcrimând prefăcut pe umărul lui dragă Stolo;

2. Pentru că un naiv, aşa cum vrea el să ne facă să credem că ar fi Mircea Băsescu, nu ajunge furnizor de carne de pui pentru armata SUA şi nici nu intră în cercul băieţilor deştepţi care fac afaceri cu energie;

3. Pentru că primul lucru care se face în momentul înfiinţării unei firme este să rezervi numele. Abia apoi se întocmesc statutul şi celelalte acte. Deci, Mircea Băsescu ştia exact pentru ce semnează când a intrat în asociaţie;

4. Pentru că ceilalţi asociaţi nu sunt nişte escroci din stradă care dau un tun şi au dispărut. Potrivit propriilor spuse sunt vechi cunoştinţe ale familiei Băsescu. Cristian Geamănu este, se pare, naşul lui Sorin Frunzăverde, fost ministru al Apărării, omul care a adus PD în Partidul Popular European, bun colaborator al lui Traian Băsescu. În trecut, acelaşi Geamănu a făcut afaceri cu Ministerul Transporturilor condus de Traian Băsescu;

5. Atât Romeo Oiţă cât şi Cristian Geamănu reprezintă în România interesele unor importanţi furnizori de echipament militar. Aceştia nu riscă o potenţială colaborare pentru înzestrarea armatei, în valoare de miliarde de euro, doar ca să facă o aroganţă cu fratele şefului statului;

6. Mircea Băsescu a devenit asociat cu aproximativ o treime din firma Defense, Security and Intelligence CO - Desintco SRL. Or, nimeni nu-ţi oferă un asemenea procent din propria afacere şi implicit din profit, fără să faci nimic, doar pentru nume. Sau pentru că ştii foarte bine zona în care urmeză să-şi desfăşoare afacerea. Dacă Cristian Geamănu şi Romeo Oiţă nu ar fi cunoscut judeţul Constanţa şi-ar fi luat un GPS sau o hartă.Ar fi ieşit mai ieftin decât să-i ofere 30% din firmă, lui Mircea Băsescu.

7. Aurel Cazacu a recunoscut că rolul lui Mircea Băsescu a fost tocmai acela de a deschide poarta Cotroceniului şi de a influenţa decizia cuiva cu putere în pix. De exemplu a şefului CSAT, adică a lui Traian Băsescu. Altfel, participarea sa în Destinco ar fi fost de 5%, la fel ca în cazul fiicei lui Aurel Cazacu;

8. Pentru că luat repede, în prima fază, Traian Băsescu a recunoscut că Destinco este o firmă dubioasă. Or, nimeni până la el nu s-a pronunţat în acest sens. Dimpotrivă, toţi cei implicaţi, inclusiv Mircea Băsescu, au declarat jurnaliştilor că era vorba de o firmă cât se poate de onorabilă. De aici se desprinde concluzia că preşedintele ştia de asocierea fratelui său cu Oiţă, Geamănu, fiica lui Cazacu şi generalul Eftimie Sandu.

Aceste motive precum şi intuiţia personală îmi spun că şeful statului a minţit tot timpul când a vorbit despre acest subiect.

Traian Băsescu a fost dezamăgit nu de asocierea lui Mircea Băsescu în firma respectivă, lucru care îi era cunoscut, ci, mai curândm, de faptul că s-a aflat aşa de repede, înainte să apuce să încaseze vreun comision din multele miliarde de euro ce vor fi cheltuite pentru dotarea armatei.

Totodată, îngrijorarea preşedintelui vine şi din faptul că a fost lucrat de serviciile speciale. Pentru că doar aşa a ajuns informaţia la presă într-un timp atât de scurt.